Tăcerea urnelor. Candidatul din umbră care a schimbat jocul. Când economia crește, dar încrederea scade: ce semnal trimite electoratul României?

♦ Economia crește, salariile cresc, pensiile cresc, numărul de angajați crește, dar încrederea în partidele tradiționale scade ♦ Într-un context economic favorabil, votul românilor a marcat o ruptură istorică de partidele tradiționale ♦ Creșterea economică nu a compensat pierderea încrederii, iar lideri neașteptați au capitalizat dezamăgirile electoratului.  

Rezultatele preliminare ale primului tur al alegerilor prezi­dențiale din România în 2024 au generat surprize semnificative pentru români. Elena Lasconi (USR) și Călin Georgescu (candidat independent) au trecut în turul al doilea al alegerilor, rezultate care marchează o schimbare importantă în peisajul politic, având în vedere că este prima dată după Revoluție când partidele tradiționale PSD și PNL nu au candidat în turul al doilea.

Călin Georgescu, candidatul „fantomă”, prezent în spațiul public doar pe rețelele de socializare, cu precădere pe TikTok, a obținut cele mai multe voturi din partea românilor, mai mult de 2,1 milioane. Astfel, un candidat care aproape că nici nu apărea în sondaje a ieșit cap de listă la alegerile prezidențiale, un vot despre care sociologii spun că a fost unul antisistem. Dar ce a făcut sistemul ca să ducă la acest rezultat? Dădea semne economia că urmează astfel de rezultate?

În patru ani în care în care toți au fost la guvernare – PSD, PNL, USR – economia României a travesat o perioadă de creștere. PIB-ul a crescut în fiecare an, cu excepția anului 2020, anul pandemiei, și va ajunge la peste 1.700 mld. lei în 2024, adică 350 mld. euro. Din 2022 însă creșterea economică reală a frânat la jumătate. Deficitele bugetare, adică diferența dintre cât încasează statul și cât cheltuiește, au fost cele mai mari în ultimii ani.