Țară low-cost sau smart-buy?

România ultimilor ani este caracterizată de „prețul cel mai mic“ sau soluția „cea mai ieftină“, indiferent că este vorba de infra­structură, sănătate, învățământ sau alt tip de achiziții publice. Nu contează cum se face, totul este să fie cât mai ieftin. Deseori însă, ieftin este sinonim cu slab și de proastă calitate. Vedem cum pe autostrada A1 Sibiu – Orăștie constructorul a ales soluția mai ieftină, cea de a tăia dealul, în loc să construiască un tunel, iar la un an de la inaugurarea electorală a tronsonului, acesta a fost închis pentru a reconstrui de la zero 200 de metri cel puțin. Vedem cum și pe alte tronsoane de autostradă sunt probleme tocmai pentru a se economisi bani. Economie s-a făcut și pe A3 București-Ploiești, unde la 4 ani de la inaugurare nu există niciun spațiu de servicii construit și nu ai efectiv unde opri mașina în siguranță.

Într-un interviu acordat ZF, Liviu Neagu, general manager Bergerat Monnoyeur pentru România și Moldova, ridica tocmai această problemă, a prețului cel mai mic, care în infrastructură poate face mult mai mult rău decât bine. El spunea că trebuie să ne uităm la europeni, cu cât și cum se construiește în Vest. Așa și la supermarket, nimeni nu cumpără prețul cel mai mic la mâncare deoarece acela este pus în dreptul alimentelor care stau să expire. La lucrare foarte importantă este garanția, nu neapărat prețul cel mai mic. Dacă după doi ani începem cu reparații capitale, nu mai este bine. Trebuie să existe responsabilitate personală, nu întotdeauna să dăm vina pe instituție.

„Graba strică treaba“ nu este doar o expresie, este „legea“ după care primăriile și CNADNR s-au ghidat, din păcate, în ultimii ani. Vedem acum cum pe autostrada Lugoj-Deva trebuie construite noi tuneluri care nu au fost incluse în proiectul inițial și care vor amâna proiectul până spre 2020, vedem cum în București, la Piața Sudului, lucrările au fost amânate tocmai din cauza utilităților descoperite după ce au săpat, iar exact aceeași problemă era întâlnită la pasajul de la Mihai Bravu, amânat ani la rând inclusiv din cauza „descoperirilor“ legate de infrastructură.