Ținta de deficit bugetar pe 2023, o misiune eșuată
România este singurul stat membru din Uniunea Europeană în procedură de deficit excesiv. Toate bugetele europene au ieșit șifonate după pandemie și nu și-au revenit nici în 2022. De exemplu, Franța are cel mai mare deficit bugetar din UE: 8% din PIB în 2022. Cu toate acestea, doar România a depăși țintele încă din 2019, când guvernul Orban cu ministrul Florin Cîțu la cârma finanțelor a dus defici…
Foto: Ziarul Financiar
Guvernul ar fi trebui să închidă bugetul din 2023 cu un deficit de 4,4% din PIB. O misiune grea, care între timp a devenit imposibilă, chiar și cu pachetul fiscal bugetar care a intrat în linie dreaptă.
România este singurul stat membru din Uniunea Europeană în procedură de deficit excesiv. Toate bugetele europene au ieșit șifonate după pandemie și nu și-au revenit nici în 2022. De exemplu, Franța are cel mai mare deficit bugetar din UE: 8% din PIB în 2022. Cu toate acestea, doar România a depăși țintele încă din 2019, când guvernul Orban cu ministrul Florin Cîțu la cârma finanțelor a dus deficitul bugetar la 4,6% din PIB.
Astfel, în 2020, România a intrat în procedura de deficit excesiv. Cu alte cuvinte, țara a fost avertizată de Comisia Europeană și Consiliul UE că trebuie să ajungă din nou la un deficit bugetar de 3% din PIB, adică în limitele asumate prin tratate, până în 2024, pentru că în 2020-2022 s-au suspendat regulile cu privire la țintele de deficit bugetar. Pentru a ajunge acolo, însă, trebuie urmați niște pași și reducerea să fie graduală. Astfel, de la un deficit bugetar de aproape 10% din PIB în 2020, România a ajuns la un deficit de 6,7% din PIB în 2021 și 5,7% din PIB în 2022.
Citește și
2 min
Ștefan Stan
1 min
Cristina Roșca