Topul industriilor după nevoia de forță de muncă: Industria prelucrătoare, sănătatea și administrația publică au cele mai multe locuri de muncă neocupate

♦ În industria prelucrătoare erau mai mult de 10.200 de locuri de muncă vacante în T3 din 2021, cu aproape 2.350 mai multe față de același trimestru din 2020 ♦ „Ponderea industriei prelucrătoare în totalul activității industriale este covârșitoare și la fel și numărul de locuri de muncă. În ultimii ani, constant, cam 20% din numărul total al locurilor de muncă vacante sunt în industria prelucrătoare.“ ♦ „Subocuparea este o problemă serioasă cu care se confruntă România.“

Economia locală avea peste 47.250 de locuri de muncă vacante în al treilea trimestru din anul 2021, dintre care cele mai multe erau în industria prelucrătoare, conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS), centralizate de Ziarul Financiar.

„Industria prelucrătoare este motorul de dezvoltare al multor județe din România, mai ales pentru locurile de muncă direct productive. De altfel, ponderea industriei prelucrătoare în totalul activității industriale este covârșitoare și la fel și numărul de locuri de muncă. În ultimii ani, constant, cam 20% din numărul total al locurilor de muncă vacante sunt în industria prelucrătoare. Revenirea industriei după căderea pandemică este o veste excelentă, dar credem că cele mai multe locuri de muncă nu sunt neapărat noi, ci mai ales neocupate. Sectorul se confruntă cu o criză foarte mare de forță de muncă, dublată și de o rată de plecare din companie ridicată. În interiorul sectorului, incapacitatea de a păstra salariații este o problemă endemică și unele companii nu găsesc mijloacele de a stopa această hemoragie“, a explicat pentru ZF, Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultanță în management și resurse umane.