De ce transportul din Varșovia și Budapesta este din alt film față de cel din București, când puterea de cumpărare a bucureștenilor este mai mare decât a polonezilor și maghiarilor? „Performanța administrației publice nu ține pasul cu progresul economiei.
♦ Paradoxul STB: societatea nu poate accesa la fel de multe fonduri europene ca societățile din alte regiuni ale României, pentru că regiunea București-Ilfov este mai bogată. Criza provocată de protestul angajaților STB privind nivelul salariilor aduce în prim-plan și…
Foto: Ziarul Financiar
♦ Paradoxul STB: societatea nu poate accesa la fel de multe fonduri europene ca societățile din alte regiuni ale României, pentru că regiunea București-Ilfov este mai bogată.
Criza provocată de protestul angajaților STB privind nivelul salariilor aduce în prim-plan și nivelul serviciului de transport public din București. Cu troleibuze și tramvaie din secolul trecut, transportul public din București este în antiteză cu datele privind nivelul de trai al bucureștenilor: în București se trăiește mai bine decât în Varșovia sau Budapesta ca nivel al puterii de cumpărare, dar când e vorba de servicii publice precum transportul în comun, maghiarii și polonezii trăiesc în secolul 21, în vreme ce bucureșteni au rămas blocați în secolul trecut. De ce nu se găsește bogăția unui oraș în calitatea infrastructurii publice și ce ar trebui făcut pentru asta?
Adrian Criț, directorul Societății de Transport București (STB), este de părere că subfinanțarea sistemului public de transport din București a venit și ca urmare a faptului că pentru capitală alocarea de fonduri europene este mai mică decât a altor orașe din România.
Citește și
1 min
Vali Pencu
1 min
Vali Pencu
7 min
Cristian Hostiuc