Tranziția energetică a României în lumina noilor ținte climatice

România s-a angajat prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 să reducă până în 2030 cu 43,9% emisiile ETS față de valorile din 2005 și să crească ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie cu 30,7%. Aceste angajamente reprezintă efortul țării noastre de a contribui la atingerea țintelor climatice asumate la nivelul Uniunii Europene până în 2030: reducerea cu minimum 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie cu 32%.

În România, gazele naturale au o pondere de aproximativ 30% din consumul intern de energie primară. În anul 2019, consumul total de gaze naturale a fost de 121,2 TWh (78,9 TWh au reprezentat consum noncasnic), din care producția internă a acoperit 78%, iar importul 22%. În plus, cărbunele rămâne resursa energetică primară de bază în componența mixului energetic. Strategia Energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, caracterizează cărbunele drept „un combustibil strategic în susținerea securității energetice naționale și regionale“. În fapt, în perioadele meteorologice extreme, cărbunele stă la baza rezilienței alimentării cu energie și a bunei funcționări a Sistemului Energetic Național (SEN), acoperind o treime din necesarul de energie electrică.

Green Deal-ul european impune însă la nivelul uniunii tranziția către o economie sustenabilă, incluzând aici și tranziția de la cărbune și combustibili fosili la energie produsă din surse regenerabile. Mai mult, la nivelul Uniunii Europene, ideea folosirii combustibililor fosili drept combustibili de tranziție de la cărbune nu a fost acceptată decât marginal.