Doar trei grupe de produse - chimice, materiile prime și alimentele - sunt responsabile pentru 90% din deficitul comercial al României. Deficitul comercial al României ar urma să ajungă în acest an la 21 de miliarde de euro, o creștere ce pune presiune pe

♦ Cum România face parte dintr-o piață unică, controlul deficitelor externe este o muncă de Sisif și nimeni nu are chef să-și rupă gâtul cărând pietre pe munți.

Defictul comercial a ajuns, la șase luni din 2021 la 10,6 miliarde de euro și, potrivit proiecțiilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), va atinge, la final de an, 20,8 miliarde de euro (cel mai mare nivel din 2008 încoace), în creștere cu 13% față de 2020 (18,4 mld. euro). Este echivalentul a 8,8% din PIB, la un PIB estimat de 1.175 de miliarde de lei (237 mld. euro, la un curs de 5 lei/euro). Și nu se va opri aici, va atinge 30 de miliarde de euro în 2020, potrivit prognozelor Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), cu influență puternică asupra deficitului de cont curent și, prin urmare, asupra cursului de schimb.

Istoria nu se repetă de această dată. După criza din 2009-2010, deficitul comercial a suferit o restrângere semnificativă și pe seama restrângerii consumului, ca urmare a diminuării veniturilor disponibile ale populației. Astfel, de la 22,7 miliarde de euro (17% din PIB) deficit comercial în 2008 s-a ajuns la un deficit de 7,9 miliarde de euro în 2009 sau 9,5 miliarde de euro în 2010.