Tudorel Andrei, Institutul Național de Statistică: Mesajul cifrelor din spatele cercetărilor experimentale

Criza sanitară care a izbunit la începutul lunii martie simultan în majoritatea țărilor Europei a creat o situație cu totul inedită pentru instituțiile publice din fiecare țară, precum și pentru organisme internaționale din perspectiva identificării unor surse de date care să permită evaluarea impactulului acesteia pe termen scurt asupra economiei. Pentru statistica oficială din fiecare țară folosirea surselor tradiționale care permit culegerea datelor de la agenți economici, populație sau instituții publice prin instrumentele folosite în activitatea cotidiană, în condițiile unei vieți economice și sociale normale, cere, de cele mai multe ori, timp. Cu mici excepții, datele statistice de calitate și calculate pe baza unor metodologii bine definite sunt publicate de oficiile naționale de statistică din fiecare țară la aproape două luni de la încheierea perioadei de referință. În condiții economice normale, această perioadă de timp, relativ scursă, de la momentul producerii fenomenului și până la publicarea datelor statistice, nu diminuează utilitatea datelor statistice. Ele prezintă fidel starea economică și socială dintr-un anumit spațiu economic deoarece se referă la o economie care este guvernată după reguli stabilite.

Oare ce se întâmplă atunci când apar evenimente neașteptate care schimbă brusc comportamentul întregii societăți, nu numai economia? În acest caz, utilitatea datelor statistice pentru luarea unor decizii, pe moment scade cu cât producerea și publicarea acestora se îndepărtează de momentul începerii crizei. Din acest motiv, oficiile naționale de statistică sunt nevoite să realizeze un compromis în obținerea unor informații și date statistice, între calitate și viteza de publicare a acestora.

Practic, o primă metodă pentru realizarea de evaluări flash privind impactul unei crize este cea a folosirii datelor istorice și evaluarea dinamicii economiei la apariția unor fenomene neprevăzute din trecut. Criza din 2008 – 2009 poate fi un exemplu. Spre deosebire de această criză, cea actuală a afectat atât cererea,  cât și oferta, practic această criză sanitară globală a dus la închiderea celei mai mari părți a economiei, atât pe componenta de producție, dar și afectând total sau parțial consumul. Pornind de la evenimentele petrecute în perioada scurtă ce ne desparte de începutul pandemiei și implicit a crizei economice putem spune că experiența acumulată în măsurarea efectelor crizei economice din perioada 2008 – 2009 nu poate fi folosită, decât parțial.