Un oraș este o piață a forței de muncă, oamenii vin doar dacă găsesc un job – economia, cuvântul-cheie din discuțiile despre dezvoltare urbană în România

♦ Conferința AHK România Cities of Tomorrow 2026, desfășurată la București, a adunat reprezentanți ai administrațiilor publice din România și Germania, dezvoltatori, arhitecți și urbaniști ♦ Una dintre observațiile reținute a venit din partea sectorului privat: economia rămâne cuvântul absent din discuțiile despre sustenabilitate, iar orașul nu se construiește fără joburi bine plătite, predictibilitate și încredere între public și privat, care în România lipsește.

Companiile germane prezente în România tratează tot mai mult tranziția climatică drept argument economic, nu doar de reglementare. Volker Raffel, CEO E.ON România și preșe­din­tele Camerei de Comerț și Industrie Ro­mâno-Germane, a invocat furtuna recentă din zona Moldovei – care a generat proble­me de energie pe scară largă – ca dovadă că orașele românești trebuie făcute „mai rezi­li­ente și mai apărate“. „De energie depin­dem. Noi, ca E.ON, am întărit rețeaua, vindem soluții cu baterii care să reziste la pene de cu­rent și panouri foto­vol­taice. Totul este despre sustena­bili­tate și locuri atractive în care să lucrăm și să locuim“ a spus Volker Raffel.

Sebastian Metz, directorul ge­neral al AHK Româ­nia, a subliniat că sta­bil­itatea țării se constru­iește mai degrabă la nivel local decât național: „La nivel național nu întot­deauna reușim, dar se reușește la nivel local. Puterea României și puterea stabi­lității este la nivel local.“