Unde se duc miile de megawați din eoliene și solare pe care România va începe să le înlocuiască în cinci ani? Echipamentele se pot recicla în totalitate, dar deocamdată pe plan local nu este nicio propunere concretă de investiție într-o astfel de fabrică
La finalul lunii trecute, la nivelul UE a fost dat în lucru Actul privind materiile prime critice, un pas foarte necesar având în vedere că acum tranziția energetică europeană presupune de fapt schimbarea dependenței de gazul rusesc cu cea a importurilor de echipamente din China, mai ales în domeniul energiei solare.
Foto: Ziarul Financiar
♦ Toată atenția se duce acum spre miile de megawați în eoliene și solare pe care România îi va vedea montați de la zero până la finalul anului 2030, dar în numai cinci ani eolienele montate în primul val de investiții, început în 2009, își vor atinge durata de viață ♦ Dacă înainte palele turbinelor erau pur și simplu îngropate, ele acum pot fi utilizate în industria materialelor de construcții, iar panourile solare pot fi în totalitate reciclate, recuperându-se materii prime extrem de valoroase ♦ Întrebarea este dacă ținând cont de investițiile anunțate, dar și de cele care trebuie realizate pentru înlocuirea proiectelor existente, România va fi suficient de agilă astfel încât să atragă bani în zona de reciclare, parte esențială în tot ecosistemul european de producție de tehnologie verde.
La finalul lunii trecute, la nivelul UE a fost dat în lucru Actul privind materiile prime critice, un pas foarte necesar având în vedere că acum tranziția energetică europeană presupune de fapt schimbarea dependenței de gazul rusesc cu cea a importurilor de echipamente din China, mai ales în domeniul energiei solare. Obiectivul principal este de a diversifica lanțurile de aprovizionare, ținând cont că acum ele sunt alimentate de o mână de state terțe care nu fac parte din spațiul UE. Prin acest act, obiectivele UE sunt ca 10% din materiile prime strategice pentru tranziția verde și digitală să fie extrase local, 40% din consum să fie asigurat prin procesarea internă a acestor materii prime, iar 15% din consum să fie asigurat exact prin reciclarea europeană a materiilor prime. Mai departe, Comisia a identificat 34 de astfel de materii prime critice printre care se numără litiul, aluminiul, siliconul și cuprul.
În acest moment, circa 70% dintr-o turbină eoliană offshore, 85% dintr-un panou solar, 71% dintre mașinile electrice sau 41% dintre electrolizoarele atât de necesare dezvoltării industriei hidrogenului sunt produse în China, acesta fiind cel mai mare furnizor la nivel mondial de tehnologie pentru proiectele de energie verde, cu o poziție imposibil de atacat. Mai mult, China are un rol covârșitor în producția și procesarea de elemente cheie necesare în tehnologiile verzi și are cele mai mari rezerve de pământuri rare din lume, la rândul lor importante pentru tehnologia verde. Practic, reciclarea tehnologiei verzi pe plan european devine esențială, tocmai pentru că astfel sunt recuperate o serie de materii prime, acestea putând fi baza unor dezvoltări pe zona de producție locală de tehnologie.
Citește și
2 min
Ziarul Financiar
1 min
Ziarul Financiar
3 min
Ștefan Stan