Ungaria își dezvoltă industria nucleară cu ajutorul Rusiei, în timp ce Polonia colaborează cu americanii, dar se bazează mai ales pe forțele proprii. Doar polonezii au drumul liber și fără emoții

Compania de stat rusă Rosatom intenționează să înceapă con­struc­ția centralei nucleare Paks 2 din Ungaria în primul trimestru din 2026, a anunțat zilele trecute agenția de știri rusă Interfax, care-l citează pe șeful de la Rosatom Aleksei Lihacev. „Am reu­șit să înlăturăm toate barierele americane pen­tru acest proiect. Presiunile de le Bruxelles continuă, dar suntem încrezători că în primul trimestru al anului viitor vom începe construc­ția și vom turna primele betoane“, a explicat el.

Anunțul a fost făcut în contextul în care mi­nistrul maghiar de externe Péter Szijjártó s-a deplasat la Moscova cu o delegație mare de oameni de afaceri. Primele acorduri interguver­namentale pentru Paks 2 au fost semnate în 2014. Cele două reactoare rusești ale noii cen­tra­le sunt finanțate cu un credit de 10 miliarde de euro, despre care nu se știu prea multe, de la Rusia, acesta acoperind, în teorie, 80% din costurile proiectului. După atâția ani, centrala este în faza de permise pentru turnat beton. Primele betoane se vor turna anul viitor, sau poate chiar săptămâna viitoare, după cum a declarat la Moscova Szijjártó.

În Polonia, lucrurile se întâmplă altfel. A­ceasta este singura țară est-europeană membră a UE care a ieșit din comunism fără o centrală nucleară. Iar o economie în creștere și în curs de maturizare de mărimea Poloniei are nevoie de energie nucleară. Guvernul a lansat în 2021 strategia energetică națională până în 2040 care practic a creat cadrul dezvoltării industriei nu­cle­a­re poloneze. În 2022 a fost aleasă compania americană Westinghouse ca furnizor pentru cele trei reactoare noi AP1000. Anul 2023 a fost decisiv pentru demararea proiectului din punct de vedere birocratic. Iar în decembrie anul acesta Comisia Europeană a aprobat ajutorul de stat de 14 miliarde de euro (pentru perioada 2025-2030) acordat de guvern companiei poloneze Polskie Elektrownie Jadrowe pentru dezvoltarea centralei, cu costuri de capital estimate la 42 de miliarde de euro.