Ungaria ține cu dinții de Banca Internațională de Investiții, considerată banca spion a Rusiei

În paralel cu crearea unei alternative regionale la Uniunea Europeană, Moscova a încercat să dezvolte și instituții financiare care să concureze cu cele cu sediul la Washington, Banca Modială și FMI. Soluția Moscovei este Banca Internațională de Investiții (BII), care-i avea ca membri până la invazia rusă din Ucraina pe Cuba, Vietnam, Mongolia, Ungaria, Cehia, România, Bulgaria și Slovacia.

În semn de prietenie și colaborare cu Ungaria, Rusia a mutat sediul instituției la Budapesta în 2019. Dar după ce armata rusă a intrat în Ucraina, țările est-europene s-au retras una după alta din acționariatul băncii. Doar Ungaria a anunțat că preferă să continue să facă parte din BII, cu precizarea că nu îi este clar dacă își va permite acest lucru financiar, scrie Euractiv. Banca de dezvoltare a fost descrisă atunci când  a venit în Europa ca fiind „calul troian al lui Putin“. În 2019, nouă senatori democrați din SUA, inclusiv candidatul de atunci pentru nominalizarea la președinția partidului Bernie Sanders, au scris o scrisoare în care își exprimau rezervele față de BII, care „este văzută pe scară largă ca o armă a serviciului secret rusesc“.

Opoziția maghiară unită, condusă de primarul independent Peter Marki-Zay, a numit instituția financiară „bancă spion“ și a cerut retragerea Ungariei în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Rusia este cel mai mare acționar al băncii, cu o participație de 47,46%, urmată de Ungaria (17,37%). Dintre celelalte state membre ale UE, Bulgaria deține 9,93%, Republica Cehă 8,8%, România 6,14% și Slovacia 6,7%.