Uniunea Europeană s-a aruncat în cursa globală a producției proprii de magneți din metale rare, vitali pentru viitorul industriei auto și al energiei. Atât doar că China, liderul mondial, este mult în față
În mica Estonie, în orașul industrial Narva, la o aruncătură de undiță peste gârlă de Rusia, vineri a fost deschisă oficial prima fabrică de magneți permanenți din metale rare a Europei. Banii au venit de la Uniunea Europeană, iar tehnologia este din Canada, a companiei Neo. Materia primă este importată din Australia. Este un prim pas mare făcut de UE pentru a reduce dependența de 90% de import…
Foto: Ziarul Financiar
În mica Estonie, în orașul industrial Narva, la o aruncătură de undiță peste gârlă de Rusia, vineri a fost deschisă oficial prima fabrică de magneți permanenți din metale rare a Europei. Banii au venit de la Uniunea Europeană, iar tehnologia este din Canada, a companiei Neo. Materia primă este importată din Australia. Este un prim pas mare făcut de UE pentru a reduce dependența de 90% de importurile din China de astfel de magneți, vitali pentru industria mașinilor electrice, a turbinelor eoliene și pentru tranziția la energia verde.
Producția inițială a Neo va asigura componente pentru până la un milion de mașini pe an (sau 1.000 de turbine eoliene offshore). Iar fabrica nu duce lipsă de clienți. Executivii din industria europeană a mașinilor electrice s-au înghesuit deja la coadă pentru a face comenzi. Ce se întâmplă în sectorul agricol de peste ocean, din SUA, le arată ce poate însemna dependența de China. Fermierii din SUA sunt printre cei mai mari exportatori de soia din lume, iar China a fost în mod tradițional cel mai mare client al lor.
Însă, pentru prima dată după anii 1990, cumpărătorii chinezi n-au făcut nicio achiziție de soia americană la începutul sezonului de export. Este un semn că Beijingul folosește din nou agricultura ca armă în războiul comercial cu SUA. Surplusul de producție de pe piața americană presează în jos prețurile și profiturile fermierilor. În Europa, la mare distanță tehnologică, fabrica Neo din Estonia, o investiție de 75 milioane euro, din care 14 milioane euro din Fondul pentru o Tranziție Justă al UE, reprezintă efortul continentului de a-și asigura propriul lanț de aprovizionare pentru tehnologii critice.
Citește și
1 min
Vali Pencu
1 min
Vali Pencu
7 min
Cristian Hostiuc