zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3494−0,01% USD/RON4,8600+0,36% GBP/RON6,4103+0,12% CHF/RON5,7816+0,00% Curs BNR · 16.11.2026
Analiza ZF · Banci-Asigurari

Valentin Lazea, economist șef al BNR: Despre onestitate în dezbaterea economică

Trăim în epoca post-adevărului. Această constatare este  valabilă și în ceea ce privește dezbaterea economică unde, profitând de lipsa de informare a publicului și de memoria scurtă a acestuia, comentatori interesați îi prezintă versiuni alternative ale realității, destinate să mascheze…

de Valentin Lazea 29.01.2026 · 09:18 2 min de citit
Valentin Lazea, economist șef al BNR: Despre onestitate în dezbaterea economică

Foto: Ziarul Financiar

Trăim în epoca post-adevărului. Această constatare este  valabilă și în ceea ce privește dezbaterea economică unde, profitând de lipsa de informare a publicului și de memoria scurtă a acestuia, comentatori interesați îi prezintă versiuni alternative ale realității, destinate să mascheze unele aspecte neplăcute.

Să luăm, de exemplu, situația deteriorării finanțelor publice din România în ultimii zece ani. Din punct de  vedere obiectiv, România îndeplinea în 2015 toate criteriile de la Maastricht, așadar și-ar fi putut depune candidatura pentru aderarea la zona euro, dacă și-ar fi continuat conduita fiscală responsabilă. Guvernul de atunci și toate guvernele care i-au urmat au ales, în schimb, să  privilegieze creșterea economică în ritmuri cât mai mari, cu orice cost (sacrificând echilibrele macroeconomice). Rezultatul: România a înregistrat într-adevăr cea mai rapidă creștere economică dintre statele membre ale UE, dar și cea mai mare inflație, cel mai mare deficit  bugetar, cel mai mare deficit de cont curent. Asta în timp ce vecina noastră Bulgaria a crescut mai încet, dar mai echilibrat, ceea ce a dus la accederea ei în zona euro în 2026.

Astăzi, există tentativa lipsită de onestitate de a atribui deteriorarea finanțelor publice doar guvernelor Ciucă și Ciolacu, ceea ce este fals. După cum se poate vedea din tabelul alăturat, deficitul bugetar a crescut  chiar și în anii cu creștere economică robustă (2017, 2018, 2019) sau  în anii electorali (2016, 2024), reprezentând o caracteristică comună a guvernelor din ultimul deceniu.

Citește și