Vasile Ghețău: Populația României la 10 ani de UE

Pierderea cea mai mare și ireparabilă pe care a suferit-o  România în cei 10 ani este, cu siguranță, cea a potențialului uman:  o scădere a populației rezidente de UN MILION ȘI JUMÂTATE de locuitori (la sfârșitul acestui an).  Migrația externă a constituit componenta majoră a declinului – 900 de mii de persoane -, dar și scăderea naturală a  contribuit în măsură crescândă la recul – aproape 600 de mii de persoane. Felul în care va evolua migrația externă depinde de creșterea economică din țările dezvoltate, acolo aflându-se resorturile econo­mice ale feno­menului, schim­bările economice și sociale din țară  neavând până acum dimen­siunea și forța necesare di­minuării pro­pensiunii spre migrare. O reluare a creșterii economice în țările dezvoltate la parametri ridicați va reclama mai multă forță de muncă străină, așa cum o arată dezvoltările de dinaintea apariției și instalării crizei economice și financiare. Țara noastră va continua să rămână un rezervor, chiar dacă declinul demografic își pune amprenta pe dimensiunea populației tinere și, în anii care vin, a celei adulte. Scăderea naturală  își amplifică mărimea pe măsură ce la vârstele cu fertilitatea cea mai ridicată ajung generațiile feminine mai mici născute după anul 1990.  Fără redresarea natalității,  declinul demografic și depopularea țării se vor accentua ca dimensiune, iar  deteriorarea în continuare a structurii pe vârste și accentuarea gradului de îmbătrânire demografică vor agrava consecințele economice și sociale ale marilor dezechilibre dintre populația vârstnică și cea în vârstă de muncă.

Tabloul demografic al țării noastre nu poate fi privit izolat de cel al Uniunii Europene în ansamblul său. Bilanțul demografic pe anul 2015 al Eurostat indică o creștere a populației UE 28 de numai 1,8 milioane provenită exclusiv din migrație externă netă pozitivă. Pentru prima dată în istoria ei, populația Uniunii a avut în anul 2015 scădere naturală. Sunt 11 țări care au avut în anul 2015 un recul al populației, prin scădere  naturală și migrație negativă, migrație ne­ga­tivă mai mare decât creșterea naturală sau scădere naturală mai mare decât migrație netă pozitivă. Cele mai multe dintre cele 11 țări sunt ex-comuniste, dar criza economică și financiară și-a pus dur amprenta și în cazul Italiei, Spaniei, Greciei și Portugaliei. Migrația externă pozitivă continuă să reprezinte componenta majoră a ascensiunii populației în țările dezvoltate. În fine, ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană va duce nu numai la o populație a Uniunii cu 65 de milioane de locuitori mai mică, dar și la majorarea considerabilă a dimensiunii scăderii naturale a populației Uniunii.   

Vasile Ghețău este profesor la Facultatea de sociologie din cadrul Universității din București și director al Centrului de Cercetări Demografice “Vladimir Trebici” al Academiei Române