Vecinul de la o aruncătură de băț. Dezvoltarea rezidențială a Bucureștiului a pus pe hartă blocuri la doi pași distanță unele de altele, fără lumină naturală și fără spațiu verde
Spații înghesuite între blocuri, vedere nestingherită în balconul vecinului de vizavi, alei blocate și șoferi cu nervii întinși la maximum – sunt consecințele ansamblurilor rezidențiale care s-au ridicat în ultimii ani în București și în orașele mari ale țării.
Foto: Ziarul Financiar
În acest context, la începutul acestui an problema PUZ-urilor de sector din București a fost în prim-plan după ce Nicușor Dan, primarul Capitalei, a propus suspendarea PUZ-urilor, inițial pentru doi ani.
Spații înghesuite între blocuri, vedere nestingherită în balconul vecinului de vizavi, alei blocate și șoferi cu nervii întinși la maximum – sunt consecințele ansamblurilor rezidențiale care s-au ridicat în ultimii ani în București și în orașele mari ale țării. Din dorința de a exploata la maximum terenurile disponibile, unii investitori nu au mai luat în calcul nevoia locatarilor de spațiu, de zone verzi și de lumină naturală, așa că au transformat în apartament orice petic de pământ.
„Majoritatea cartierelor din marile orașe ale României s-au născut într-un mediu cu reguli ale jocului schimbate față de anii trecuți: terenul de construit este cât își permite dezvoltatorul să investească, iar scopul agentului economic este, în mod firesc, acumularea de profit. Totuși, când distanțele dintre clădiri sunt mari, simți că poți respira”, spune arhitectul Radu Negoiță.
Citește și
2 min
Ștefan Stan
1 min
Cristina Roșca