Verde, verde, dar cu ce preț?

Aproape 20% din toată energia care se produce în România vin în unele momente, de la “morile de vânt”. Aceasta înseamnă mai mult decât centrala de la Cernavodă și dovedește că energia verde deja nu mai este o tendință, ci este un fenomen, având în vedere repeziciunea cu care a prins contur în România. La Bacău o familie mai are puțin și se va muta în casa Prispa, prima din România care poate produce mai multă energie decât consumă. Birourile din unele clădiri eco nu sunt situate la mai mult de opt metri față de geam, astfel încât toată lumea să aibă lumină naturală. De la muncă, anumiți oameni vor putea pleca anul acesta cu mașina electrică și pot avea portbagajul plin cu produse bio pentru că deja unu dintr-o sută de țărani cultivă eco.

La o privire mai în profunzime, tendința eco în România are însă câteva probleme. România produce aproximativ opt milioane de tone de deșeuri municipale anual, peste 90% din acestea fiind depozitate la gropile de gunoi și nu reciclate, ceea ce face ca piața locală să figureze printre codașele Europei la capitolul gestionare ecologică a deșeurilor. Cum de multe ori reciclarea poate duce la crearea de resurse, nevoia introducerii unor sisteme eficiente apare acum, pe timp de criză, mai acută ca oricând. Dacă la colectarea ambalajelor temele sunt făcute, la reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice România este codașă.

Și mai departe, toată această nebunie eco este din păcate în mare parte finanțată prin scheme de stat. Problema este că de cele mai multe ori ce este prea mult strică. Creșterea proiectelor de producere de energie verde s-a făcut cu scheme de sprijin pe care acum le plătesc consumatorii casnici și marile companii industriale prin facturi mai mari. Mai departe, tot în numele unui mediu mai curat, marii poluatori, care în general sunt tot companiile industriale, sunt obligați la investiții de sute de milioane de euro pentru a reduce emisiile de CO2. Ce înseamnă aceste lucruri? Alte costuri, nu în extinderi de fabrici sau utilaje de producție, ci în echipamente care doar duc la o poluare mai puțină. Problema este că grija pentru mediu se împacă tot mai greu cu criza financiară. Care va fi deznodământul?

Cititi care sunt tendintele verzi in Romania, aflati cine este cel mai puternic investitor in procesul de ecologizare al pietei locale, vedeti care sunt cei mai mari poluatori si cum se descurca ei cu costurile tot mai mari pentru investitii de mediu in suplimentul Eco-Green care va fi distribuit gratuit alaturi de Ziarul Financiar pe data de 28 februarie.