Vlad Boeriu, Deloitte: Perspective pozitive cu privire la creșterea colectării taxelor la buget în 2023. Ce provocări persistă?

Anul 2022 va reprezenta, fără îndoială, referința pentru demararea procesului de digitalizare a raportărilor fiscale în România, menit să simplifice procedurile de raportare, să flexibilizeze relația dintre contribuabili și autorități și, nu în ultimul rând, să aducă mai mulți bani la bugetul de stat, având în vedere că țara noastră și-a asumat, în fața autorităților europene, o reducere a deficitului bugetar sub 3% din PIB în 2024.

În plus, digitalizarea raportărilor va contribui la modernizarea administrației fiscale care va avea, astfel, la îndemână instrumente mai eficiente de realizare a controalelor, la distanță, și de combatere a evaziunii fiscale. Astfel, cresc șansele ca, în anii următori, România să își îmbunătățească poziția pe care o ocupă în clasamentele realizate de instituțiile europene în funcție de gradul de colectare a impozitelor și taxelor la bugetul de stat. Pe de altă parte, însă, 2023 rămâne provocator atât pentru companii, cât și pentru autorități, dat fiind că implementarea noilor raportări este în plină derulare.

Conform instituțiilor europene, țara noastră se menține pe ultimele locuri în privința încasării taxelor la buget. Datele Eurostat arată că România s-a aflat, și în 2021, la coada clasamentului în funcție de nivelul taxelor și impozitelor în produsul intern brut (PIB), cu puțin peste 27% (față de media europeană de aproape 42%). Prin comparație, Bulgaria colectează taxe de peste 30% din PIB, Ungaria ajunge la 34%, Croația aproape de 36%, iar Polonia depășește 37% din PIB. În spatele României este doar Irlanda, cu aproape 22% din PIB, dar în acest caz explicația este legată de nivelul redus de taxare.