zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Analiza ZF · Retail & Agrobusiness

ZF Agropower 2021. Cooperativa Argeș Biosud, formată din peste 40 de fermieri ce cultivă 22.000 de hectare cu cereale, a cumpărat un siloz de 40.000 de tone pentru eficientizarea activității. Mircea Băluță, președintele cooperativei: Suntem pe un scenariu

Cooperativa Argeș Biosud, formată din peste 40 de fermieri ce cultivă 22.000 de hectare cu cereale, a cumpărat un siloz de 40.000 de tone pentru a-și eficientiza activi­tatea.

de Mirela Turlan , Editor Web 23.03.2021 · 19:44 2 min de citit și în ziarul tipărit

Cooperativa Argeș Biosud, formată din peste 40 de fermieri ce cultivă 22.000 de hectare cu cereale, a cumpărat un siloz de 40.000 de tone pentru a-și eficientiza activi­tatea. Volatilitatea pre­țurilor cerealelor a deter­minat mai mulți fermieri români să se focuseze pe asigurarea unor spații de depozitare a materiei prime agricole, astfel încât să nu mai fie nevoiți să vândă întreaga catintate imediat după recoltare, atunci când prețul este mai mic. „Am achiziționat un siloz de 40.000 de tone și o să îl modernizăm pentru a mări capacitatea și eficiența. Suntem 43 de membri în cooperativă, care lucrează 22.000 de hectare de teren și capacitatea silozului este suficientă pentru noi. După zece ani pe piață pot spune că ne-am consolidat”, a afirmat Mircea Băluță, președintele Cooperativei Argeș Biosud, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect al Ziarului Financiar și Banca Transilvania. El este și președinte al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

În 2019, primii cinci traderi de cereale de pe plan local după cifra de afaceri, aveau o capacitate totală de stocare a cerealelor de 1,17 milioane de tone, adică 4,4% din capacitatea națională, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Ministerul Agriculturii. Majoritatea spațiilor de depozitare ale acestora se află în Portul Constanța, de unde și pleacă marfa traderilor, în special în Orient.

Fermierii români au urmat modelul marilor comercianți de a-și face propriile spații de depozitare să nu mai fie dependenți de traderi și să vândă toată cantitatea la un preț mai mic la recoltare și și-au făcut silozuri sau baze aproape de ferme, pe când străinii le-au făcut ori le-au cumpărat aproape de Dunăre și Marea Neagră, în puncte strategice din punct de vedere comercial.

Citește și