ZF Agropower. De ce fac artizanii locali efortul de a obține certificare de „produs atestat ca tradițional“? Marfa ajunge să fie căutată din America până în China, iar retailerii îi dedică rafturi speciale

♦ Doina Ioana Monda, președinte, Asociația A. F. I. Profamilia, care are un portofoliu de 27 de produse atestate tradițional: „Am avut o primă cerere pentru China, pentru că cineva trimitea aceste produse ale noastre la copii. În Europa, produsele noastre ajung în Ungaria, în Austria, în Germania, în Anglia sau în Irlanda“ ♦ Mihai Voinaș, fondator, Silvoiță Ardeleană: „Clienții mei sunt din toată țara și cel mai departe am trimis în America. De curând, am avut o experiență cu Carrefour, care are un program cu artizani locali la nivel național. Un mare avantaj a fost că nu ne-au obligat să avem stoc permanent, altfel nu aș fi putut să intru la ei în magazin“.

În contextul în care tot mai mulți oameni caută produse curate ori de la țară, făcute după rețete considerate tradiționale, cuvântul „tradițional“ apare des pe etichetele produselor alimentare. Totuși, în ultima perioadă comercianții încearcă să fie mai transparenți și îi îndeamnă pe producători să obțină o atestare, deoarece de multe ori clienții nu fac diferența între un produs obișnuit și unul cu adevărat atestat. Dife­rența nu vine doar de la nume, ci e vorba de ani de muncă, documentație și rețete păstrate din arhive, vechi de peste 50 de ani. Apoi, urmează controale și analize, până la respectarea strictă a fiecărui pas din rețetă. Dar această rigurozitate aduce rezultate. Produsele artizanale românești trec granițele, ajung din Europa până în America și chiar în China, iar marile rețele de retail încep să le dedice spații speciale.

„Rețeta este autentică, tradițională, veche de peste 100 de ani. Când am atestat silvoița ca produs tradițional, în 2015, am făcut un caiet de sarcini cu foarte multe capitole și am arătat că pot să o fac așa cum se făcea dintotdeauna. Aceste hârtii necesită timp, necesită atenție și necesită bani“, a spus Mihai Voinaș, fondator al brandului Silvoiță Ardeleană, care produce în județul Cluj. El a fost la emisiunea ZF Agropower, proiect susținut de Banca Transilvania. El are aproape trei hectare de livadă cu 800 de pomi plantați. În perioada aceasta, nu mai are silvoiță de vânzare, pen­tru că produce 3.000 kg/an și spune că vrea să rămână la acest nivel, pentru că atestarea vine și cu obligația de a menține calitatea.