ZF Agropower. Fermierii accelerează procesul investițional în irigații ca să aibă stabilitate în anii secetoși, dar statul rămâne în urmă: „Noi ne facem treaba, dar dacă nu și-o face și ANIF, o să stăm în campania de udare să ne uităm la canalul principal

După anul 2020, cel mai secetos din cea de-a doua parte a acestui secol, fermierii au început să investească tot mai mult în propriile sisteme de irigații și în infrastructura secundară, dar se tem că dacă statul nu va investi cât mai repede în îmbunătățirea și reabilitarea infrastructurii principale de irigații, banii lor au fost puși în mișcare degeaba.

„Așteptăm banii din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență – n. red.) pentru investiții în infrastrucura prin­cipală de irigații și sperăm să se aloce până la urmă fonduri. Altfel, noi fermierii ne facem treaba, investim în sisteme de irigații, în canalele de aducțiune, tragem con­ducte pe sub pământ de la canalele prin­cipale pe kilometri întregi, nu ne mai bazăm pe cele secundare, iar în campania de udare să ne uităm la canalul principal pe care apa nu va veni. De exemplu, anul acesta în Brăila, la mijlocul sezonului, fer­mierii au rămas fără apă pentru irigații din cauza debitelor scăzute ale Dunării. Poate că trebuie regândite canalele de aduc­țiune“, a spus Ștefan Moraru, adminis­tra­tor al Morar Pan Com, companie care lu­crează circa 1.000 de hectare în județul Călărași.

Inițial, România a cerut 6,5 miliarde de euro pentru irigații, dar suma nu a fost aprobată, iar recent oficialii de la Ministerul Agriculturii au spus că se reîncearcă reintroducerea acestor bani în PNRR. De asemenea, Ministerul Agriculturii a promis că va investi 1,5 miliarde de euro în reabilitarea infrastructurii principale de irigații începând de anul viitor până în 2027 din surse guvernamentale. De asemenea, vor fi investiți 400 de milioane de euro în infrastructura secundară de irigații, administrată de Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI).