ZF Agropower. Schimbarea climatică schimbă agricultura. Radu Soldubanu, fermier din Satu Mare: Cultura de sorg, mai tolerantă la secetă, ar putea înlocui cu brio cultura de porumb

Pariul pe cultura de sorg, care reprezintă doar 0,1% din producția totală de cereale a României, în detrimentul cul­tu­rii de porumb, care înseamnă aproape jumătate din pro­ducția de cereale a țării, este o schimbare care începe să se producă în agricultura româ­nească odată cu schimbarea climatică. Avantajul sorgului este toleranța mai mare la secetă, care numai anul trecut a redus cu circa 50% producția de porumb, și cererea mare de pe piața europeană, care are deficit pentru această cereală. În acest context, poate deveni sorgul o cultură cheie pentru România?

„Trăim efectele schimbă­rilor climatice și degeaba avem precipitații dacă nu sunt uniform repartizate de-a lungul anului. Noi, în Satu Mare, secetă acută am avut doar în anul 2022 și cu zece ani în urmă, în 2012. În ceea ce privește adaptarea la noile schimbări, ca tehnolog recomand să încercăm să cultivăm hibrizi cât mai toleranți la săcetă. De exemplu, sorgul ar putea înlocui cu brio cultură de porumb și poate fi folosit în hrana animalelor“, a afirmat Radu Soldubanu, un fermier care cultivă peste 600 de hectare cu grâu, porumb, rapiță, floarea-soarelui și soia în județul Satu Mare, de aproape două decenii. El deține compania Agro Radu, din localitatea Păulești, care și comercializează cereale și distribuie semințe pentru diverse plante.

În 2021, România a cultivat 7.353 hectare cu sorg și a obținut o producție de 33.750 de tone de sorg, ceea ce înseamnă mai puțin de 5% din producția de sorg a UE, estimată la 1 milion de tone pentru acel an, conform datelor statistice. Producția de sorg a fluctuat foarte mult în România în ultimii cinci ani, pentru că nu are un potențial de producție foarte ridicat așa cum are porumbul, dar se justifică prin cheltuielile reduse și prin adaptabilitatea la condițiile foarte secetoase, susțin producătorii agricoli. Mai mult, România simte tot mai des efectele încălzirii globale, 2020 și 2022 fiind ani agricoli foarte secetoși, iar producția de porumb a scăzut semnificativ în ambii, pentru că această cultură are nevoie de multă apă.