ZF Cum creștem industria alimentară românească. Piața produselor bio, o alternativă pentru companiile românești, dar potențialul nu este valorificat. „Producătorul român are nevoie de acces la piață“

♦ ZF a început o nouă campanie editorială susținută de Scandia Food prin care își dorește să prezinte businessurile din industria alimentară, situația unităților de producție, dar și nivelul exporturilor și importurilor de produse agroalimentare.

Piața produselor organice a crescut simțitor în ultimii ani, cel puțin din perspectiva numărului de companii prezente în acest domeniu. Datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, arată că în România sunt peste 11.000 de astfel de companii care au pariat pe produse considerate mai sănătoase, fie că vorbim de legume, fructe, carne, ouă sau chiar vinuri. Această cifră ne plasează pe  locul nouă la nivel european, dar departe de Italia, Spania sau Turcia. Însă, dacă ne raportăm la suprafața agricolă, vedem că circa 3% din suprafață este cultivată în sistem ecologic. Pe de altă parte, media UE este de aproape 9%, în timp ce în Austria depășește 25%.

„Piața este acaparată de produsele care vin din afară și care ne fac o concurență deloc corectă. Aici nu vorbesc doar de preț, vorbesc și de calitate raportată la preț. Din păcate, România nu are programe de educație de consum. România face educație de consum doar prin reclame TV, dar dacă noi am fi avut programe de educație în grădinițe, școli, am fi putut spera la o populație frecvent consumatoare de produse bio“, spune Aurel Blaj, președintele cooperativei agricole Bio Carpathia, formată din circa 20 de fermieri din județul Brașov care produc lapte, carne, fructe, legume, produse de panificație, dar și miere bio. El speră că noua generație va fi mult mai atentă la consumul de produse bio. „Nu stăm deloc bine în ceea ce privește agricultura. Noi, asociațiile din domeniu, strigăm de ani buni că potențialul României nu este valorificat. Gândiți-vă că doar dacă am certifica bio suprafața de pajiște, acolo unde nu a chimizat nimeni, putem avea lapte ecologic, carne ecologică și mai nou lână ecologică.  Vom putea aduce un plus de valoare. Țări precum Franța și  Austria fac acest lucru, dar noi am rămas în urmă“. România nu stă mai bine nici la numărul de fabrici procesatoare de alimente ecologice, nefiind prezentă în top zece nici la numărul de fabrici de carne și produse din carne, nici la cele pentru procesarea sau conservarea fructelor și legumelor.