ZF Live. Vlad Boeriu, Deloitte România: 2021 va fi anul de referință pentru digitalizarea ANAF. Statul poate încasa anual 1 miliard de euro în plus din TVA prin raportarea electronică. Principalele măsuri de digitalizare sunt SAF-T și partea de digitaliza
Vlad Boeriu, partener coordonator servicii fiscale și juridice la Deloitte România, a spus în cadrul emisiunii de business ZF Live că statul român poate încasa în plus din TVA 1 miliard de euro anual dacă se operaționalizează programul SAF-T, prin care contribuabilii trimit raportări electronice către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Vlad Boeriu, partener coordonator servicii fiscale și juridice la Deloitte România, a spus în cadrul emisiunii de business ZF Live că statul român poate încasa în plus din TVA 1 miliard de euro anual dacă se operaționalizează programul SAF-T, prin care contribuabilii trimit raportări electronice către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
„La noi, ar însemna o creștere a colectării de TVA de aproximativ 1 miliard de euro pe an (prin operaționalizarea SAF-T – n. red.). Strângem cam 12 mil. de euro pe an și avem cel mai mare deficit de TVA din UE. La ultima raportare stăm undeva la 34% și am reușit să îmbunătățim cu jumătate de procent“, a spus Vlad Boeriu la ZF Live.
Din punctul său de vedere, principalele măsuri de digitalizare pe care le poate pune ANAF în funcțiune anul acesta sunt introducerea SAF-T și conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la serverele ANAF: „După mulți ani de discuții anul 2021 pare a fi un an de referință pentru digitalizarea ANAF. Principalele măsuri sunt SAF-T și partea de digitalizare a caselor de marcat, care sperăm să prindă amploare în anul curent.“
El a explcicat că SAF-T este un sistem care asigură transferul electronic de date – contabile și financiare – între contribuabil și ANAF. Transferul de date poate fi făcut periodic sau în timp real.
„SAF-T înseamnă standard audit file for taxation, adică fișierul standard pentru control fiscal. Având un fișier standard, fiecare companie va trimite date în același format, astfel încât autoritatea fiscală va fi în măsură să dezvolte chei electronice de control și de analizare a acestor date. Vorbim de transmiterea periodică a unor informări care, în mod normal, ajungeau în mâna fiscului atunci când veneau în control.“
Guvernul este obligat să îmbunătățească colectarea de taxe și impozite la bugetul de stat. Analiștii economici și consultanții fiscali sunt de părere că dacă statul român ar îmbunătăți colectarea la bugetul de stat, nu ar mai fi nevoie ca guvernul să crească taxele pentru a acoperi deficitul bugetar. România colectează taxe și impozite ca pondere în PIB de 27%, în vreme ce media la nivel european este de 40%. De asemenea, România înregistrează an de an cel mai mare deficit de încasare de TVA (gap-ul de TVA – diferența dintre cât își propune statul să încaseze și cât încasează efectiv din TVA).
În aceste condiții, digitalizarea Fiscului este obligatorie pentru creșterea colectării. Vlad Boeriu dă exemplul altor țări, unde colectarea la bugetul de stat din TVA a crescut semnificativ în urma implementării programului SAF-T.
„Țările care au implementat SAF-T s-au bucurat de o colectare mai bună la bugetul de stat. Ungaria și Polonia au implementat acea facturare în timp real cu înregistrarea în sistemul ANAF, iar Polonia are SAF-T-ul clasic, cu raportare la finalul lunii. În ambele cazuri s-a văzut o diminuare semnificativă a deficitului de TVA. În Polonia în primul an a avut o creștere a colectării de 6% și în al doilea an de încă 5%. În cazul Ungariei ne găsim în jurul valorii de 4-5% scădere a deficitului de TVA.“
O altă măsură așteptată este conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la serverele ANAF. Companiile sunt obligate de mai mulți ani să folosească numai case de marcat electronice, însă măsura este inutilă cât timp acestea nu sunt conectate la serverele ANAF, care, în acest moment, nu sunt operaționale. În fiecare lună, contribuabilii trebuie să depună la ANAF jurnalele caselor de marcat.
„La casele de marcat electronice înțeleg că în sfârșit avem un număr semnificativ de case de marcat înregistrate. Ultimele cifre raportate sunt de anul trecut și vorbesc de 530.000 de contribuabili care aveau în funcțiune case de marcat cu jurnal electronic cu un total de 600.000 de case de marcat înregistrate la ANAF, dintr-un estimat total de 800.000“, a mai spus Vlad Boeriu.
Companiile au obligația să conecteze casele de marcat electronice la serverele ANAF, însă nu există o sancțiune dacă o fac până la 31 martie 2021.
Ce a mai spus Vlad Boeriu la ZF Live:
►Din deficitul de TVA cea mai mare parte vine din evaziune fiscală și fraudă. A doua parte este autoconsumul. În România cea mai mare parte vine din evaziune fiscală, fraudă și incapacitatea statului de a colecta acolo unde trebuie să colecteze.
►Odată ce SAF-T se dezvoltă vom avea și un istoric și prin urmare Fiscul va putea face o analiză de tipul „în ultimul an a cumpărat un volum de atâtea bunuri, a vândut atâtea bunuri, ar trebui să mai aibă în stoc cam atâtea“. ANAF se uită ce cifre se găsesc în contabilitate, dacă se regăsește diferența e în regulă, dacă nu se regăsește diferența este fie o problemă de raportare, fie una de fraudă
►Casele de marcat electronice sunt aplicabile penultima verigă din lanțul comercial. SAF-T vine să acopere situațiile din lanțul de distribuție anterioare ultimei livrări.
►Următorul pas după SAF-T ar fi factura electronică. Acest lucru ar însemna că eu emit factura din sistemul informatic al Fiscului direct. Deja este implementat de anumite țări, de Ungaria de exemplu. Acolo în momentul în care un furnizor emite o factură mai întâi notifică Fiscul, Fiscul îi transmite un număr de factură și abia apoi ajunge factura la cumpărător, care ajunge să își înregistreze și să își deducă cheltuiala și TVA-ul. În acest fel se reduce foarte mult posibilitatea de evaziune sau fraudare.
►Fraudele de tip carusel sunt cel mai des întâlnite. Adică societatea A vinde către societatea B, care vinde către o altă societate ți tot așa până la un moment dat când se pierde informația. Aceste vânzări sunt fictive, iar dacă toate companiile din lanț sunt obligate să raporteze prin SAF-T exact aceleași informații în aceleași standarde, Fiscul va putea să vadă la un moment dat că firma din lanțul C sau D își deduce cheltuiala dar nu a emis o factură de livrare.
►Cel mai mare impact va fi în momentul implementării sau anterior momentul implementării, pentru că sistemele informatice vor trebui adaptate și atunci ne așteptăm să existe o povară în acest sens, mai ales că avem un număr limitat de softuri contabile folosite.
►Există și un impact financiar, pentru că modificările de softuri contabile nu sunt ieftine.
►Apoi vorbim de procesele interne, că dacă am implementat SAF-T, dar am niște sincope în procesele interne. Dacă nu am un flux procedural complet de la momentul în care ajunge marfa în depozit și până ajung să o livrez, atunci s-ar putea să apară discrepanțe în ceea ce raportez din sincopele fluxului meu procedural.
►Dacă vom fi obligați să raportăm în timp real, trebuie să corespundă momentul realizării documentației cu fluxul de marfă.
Citește și
7 min
Cristian Hostiuc
3 min
Iulian Anghel
1 min
Bogdan Alecu