ZF/Scandia Food Cum creștem industria alimentară românească. Aproape un sfert dintre români nu își permit o masă cu proteine o dată la două zile, dar risipim peste 2 mil. tone de mâncare anual. „Totul începe cu înțelegerea termenului de valabilitate“

♦ ZF derulează o companie editorială susținută de Scandia Food prin care își dorește să prezinte businessurile din industria alimentară, situația unităților de producție, dar și nivelul exporturilor și importurilor de produse agro-alimentare.

Risipa alimentară, o problemă tot mai vizibilă în contextul în care pune o presiune considerabilă pe securitatea alimentară la nivel mondial, își face loc și în agenda companiilor  și instituțiilor din România, mai ales în condițiile în care supraproducția se termină de cele mai multe ori cu distrugerea alimentelor. În acest timp, o bună parte din populație se confruntă cu dificultăți de achiziție a alimentelor. De altfel, un studiu al Eurostat, biroul de statistică al UE, arată că 22% dintre români nu pot avea o masă cu proteine (carne, ouă, lactate sau variante vegane de proteine) o dată la două zile. Iar acest procent a crescut în ultimii ani, în 2018 de exemplu indicatorul situându-se la 16,3%. Cu aproape un sfert din populație care nu-și permite să pună pe masă carne, ouă sau lactate o dată la două zile, România este fruntașă în Uniunea Europeană, fiind urmată de Bulgaria (21,6%) și Slovacia (15,8%). În Europa sunt doar șase țări unde acest indicator depășește 10%. În Bulgaria de exemplu, în 2018 acest indicator depășea 36%, mai arată datele Eurostat.

În același timp, ultimele date ale Institutului pentru Sănătate Publică arată că aruncăm peste 2,2 milioane de tone de alimente anual (6.000 de tone pe zi), adică circa 110 kg per capita. Alte studii private arată o risipă alimentară de 2,5 mil. tone.