ZF Special. ”Germania nu s-a făcut vinovată de nici un act de agresiune”, spunea Ribbentrop pe 2 septembrie 1939, după atacul Poloniei. Care sunt asemănările între situația actuală din Ucraina și ce scriau ziarele românești în septembrie 1939, după invada

♦ România a primit zeci de mii de refugiați polonezi, civili și militari, în septembrie 1939, odată cu invadarea Poloniei de către Germania, eveniment care marchează începutul celui de-al doilea război mondial ♦ În contextul actual al invadării Ucrainei de către Rusia și al celor peste 500.000 de refugiați ucraineni care au trecut prin România în ultima lună, dar și al comparației făcute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski între situația actuală și începutul celui de-al doilea război mondial, Ziarul Financiar a consultat relatările din principalele ziare ale României din 1939, pentru a vedea asemănările și deosebirile cu situația actuală, dar și ce s-a întâmplat în România după invazia germanilor în Polonia ♦ Istoricul Adrian Cioroianu, care este și director al Bibliotecii Naționale (unde se găsesc arhivele ziarelor românești), a răspuns demersului ZF și a comentat primele pagini ale ziarelor Universul și Timpul din septembrie 1939, cele mai mari ziare (private) ale României din acea vreme ♦ „Din păcate, războiul care a început la 1 septembrie 1939 a condus la căderea Poloniei și deja devenise un război european până la finalul lunii septembrie. Știm deja, în anii următori, că lucrurile s-au complicat, după ce Japonia a atacat America în 1941. În 1940 a căzut Franța, ceea ce a fost dezastruos pentru România, pentru că Franța era principalul nostru partener strategic. În acel moment s-a prăbușit și România Mare, pentru că Rusia a ocupat Bucovina și Basarabia în iunie 1940. Pe urmă, în vară, Ungaria a primit o parte din Transilvania, iar în septembrie am pierdut în favoarea Bulgariei Dobrogea de Sud“, a spus Adrian Cioroianu. (Adelina Mihai)

Timpul, 4 septembrie 1939