zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3494−0,01% USD/RON4,8600+0,36% GBP/RON6,4103+0,12% CHF/RON5,7816+0,00% Curs BNR · 16.11.2026
Analiza ZF · Prima pagina

#zftrebuiesarepornimbusinessul. Industria textilă, cu exporturi anuale de 4 miliarde de euro, prizoniera brandurilor internaționale. „Consider că manopera, adică lohnul, este o formă de sclavagism“

România a fost în anii ‘90 și continuă să fie și astăzi unul dintre principalii croi­tori și cizmari ai Europei, pe multe haine „de firmă“ stând înscrisă expresia „made in Romania“. Poziția geografică favo­ra­bi­lă, expertiza istorică și mai ales salariile mici au pus piața locală pe harta marilor bran­duri internaționale când vine vorba de producție.

de Corina Matei , Editor Web 12.05.2020 · 22:49 3 min de citit
#zftrebuiesarepornimbusinessul. Industria textilă, cu exporturi anuale de 4 miliarde de euro, prizoniera brandurilor internaționale. „Consider că manopera, adică lohnul, este o formă de sclavagism“

Foto: Ziarul Financiar

România produce haine, fibre textile și încălțări în valoare de 22,7 mld. euro (4,6 mld euro) anual, adică echivalentul a 1,5% din PIB, industria având o pondere similară cu totalul cifrei de afaceri a mediului de bussiness local în 2018, ultimul an pentru care există date publice. Oficial, fără a se lua în calcul munca la negru, în domeniu lucrează 200.000 de croitorese, cusătorese și cizmari care pun eticheta de „made in Romania“ pe haine și pantofi ce poartă mărci precum Zara, H&M, Moncler și Burberry. Aproape 4% din salariații din România lucrează în această industrie care utilizează în mod intens forța de muncă, unele fabrici având chiar și peste 1.000 de salariați. Numărul de angajați din domeniu a scăzut însă constant an de an, declinul fiind de aproape 40% față de 2008, adică peste 100.000 de oameni, dat fiind că forța de muncă s-a orientat către industrii mai bine plătite sau a luat drumul străinătății în căutarea unor joburi nespecializate plătite cu 800-1.000 de euro pe lună. În România o croitoreasă dintr-o fabrică de textile a ajuns acum să câștige 1.800 de lei pe lună (370 de euro), aproape la jumătate față de salariul mediu net pe economie, pe când în producția de încălțăminte câștigul nu ajunge nici el în medie la 2.000 de lei. Angajații din aceste sectoare au fost mereu plătiți prost, de multe ori cum salariul minim pe economie, pentru că cele mai multe fabrici produc în lohn, ceea ce înseamnă că doar cos și croiesc, materia primă, tiparul și ideile venind de la client. Astfel se plătește doar manopera, valoarea adăugată fiind minimă.

România a fost în anii ‘90 și continuă să fie și astăzi unul dintre principalii croi­tori și cizmari ai Europei, pe multe haine „de firmă“ stând înscrisă expresia „made in Romania“. Poziția geografică favo­ra­bi­lă, expertiza istorică și mai ales salariile mici au pus piața locală pe harta marilor bran­duri internaționale când vine vorba de producție.

Astfel, oficial, 200.000 de persoane lu­crează în producția de textile, îmbră­că­min­te și încălțăminte, poziții plătite nu de puține ori cu salariul minim pe eco­no­mie, aceste joburi fiind cunoscute ca fiind printre cel mai prost plătite din eco­nomie, alături de cele de cameristă în HoReCa sau de casieră în retail. În ulti­mii ani salariile din retail au crescut, trase în sus de politica anumitor jucători, dar în industria textilă orice majorare poate în­semna închiderea unor fabrici. De alt­fel, în ultimii doi ani – 2018 și 2019 – mai mulți jucători mari au închis sau restruc­tu­rat operațiunile din România tocmai din cauza majorării salariului minim pe eco­nomie care a dus implicit la creșteri în lanț în toate industriile. România nu mai este competitivă în raport cu țări din Asia de Sud și Sud-Est, unde salariile nu ajung uneori nici la 100 de dolari, spun ei.

Citește și