ZF Cum putem crește industria alimentară românească. Radiografia pieței de pește, o categorie în căutarea creșterii consumului: România, la coada clasamentului celor mai mari producători de pește din Europa, ceea ce ne aduce un deficit de 300 mil. euro an

♦ ZF derulează o campanie editorială susținută de Scandia Food prin care își dorește să prezinte businessurile din industria alimentară, situația unităților de producție, nivelul exporturilor și importurilor de produse agroalimentare, dar și modul în care un sector care angajează 150.000 de persoane poate să crească. 

Consumul de pește din România este de aproape trei ori mai mic decât media europeană, ceea ce face sectorul mai puțin atractiv decât cel de carne sau de semipreparate, iar acest lucru împreună cu o lipsă de organizare a sectorului duc mai departe la o piață unde găsești mai degrabă pește din Bulgaria decât românesc. 

Astfel, România este aproape de coada clasamentului în ceea ce privește producția atât de pește de acvacultură, cât și de cantitatea de pește de captură, într-un clasament clar dominat de țările nordice și vestice. Astfel, România a avut în 2023 un deficit în segmentul de pește și crustacee de peste 300 de milioane de euro, asta în condițiile în care importurile s-au triplat în ultimii zece ani. România aduce inclusiv păstrăv din alte țări precum Bulgaria de exemplu, în condițiile în care România dispune de un areal mai favorabil pisciculturii decât multe țări care stau astăzi în top zece la cantitatea de pește din acvacultură. Vasile Todosia, președinte și membru fondator al Cooperativei Păstrăvul din Țara Ta, spune de exemplu că pe piața internă cooperativa nu are competitori, având în vedere că la nivel național încă nu se produce cantitatea de păstrăv consumată de români.